Cele 5 SIF-uri au apărut în urma programului de privatizare în masă și s-au numit inițial Fondul Proprietății Private. Povestea înființării acestui fond și respectiv a celor 5 SIF-uri își are originea în Legea 15/1990 unde politicienii momentului și unii economiști au considerat că este obligatoriu să introducă o prevedere referitoare la privatizarea cu participația populației. Acea prevedere spunea cu 30% din capitalul social al societăților comerciale să fie atribuit gratuit cetățenilor îndreptățiți.

Legea a stârnit multe discuții legate de modul de alocare a activelor sau de modul de distribuire a acestor active iar în final s-a decis împărțirea activelor către cinci organisme de plasament colectiv care să fie amplasate la București, Brașov, Bacău și Arad iar populația să primească acțiuni la aceste instituții. Distribuția directă către populație sub formă de bani a activelor ar fi generat o inflație uriașă care oricum era deja destul de ridicată în perioada anilor 90, iar distribuirea directă de acțiuni către salariați ar fi fost greu de implementat din punct de vedere logistic.

Probleme mari și discuții aprinse au fost și la împărțirea a 30% din acțiunile celor 5700 de societăți comerciale între cele 5 SIF-uri. Au fost luate în calcul diverse soluții realizându-se o serie se simulări pentru ca la final să se realizeze o alocare pe criterii mixte. Astfel s-a hotărât să se efectueze o orientare strategică a celor 5 SIF-uri urmând ca în urma repartizării, acțiunile companiilor mari să fie alocate cu precădere SIF-ului ce are orientarea respectivă. Așadar SIF 3 i s-a dat o orientare turistică, SIF Banat Crișana a primit o orientare către industria celulozei și hârtiei iar pentru SIF Oltenia s-a făcut o alocare preferențială pentru acțiunile companiilor din industria chimică. Acțiunile companiilor mici și mijlocii au fost distribuite SIF-urilor în funcție de poziționarea geografică. Pentru acțiunile companiilor din sectorul bancar s-a hotărât o distribuție în mod egal.

Conducerea SIF-urilor a fost numită inițial politic deși consultanții străini au sugerat încă de la început că managementul ar trebui atribuit direct unor administratori de fonduri profesioniști însă la acea vreme (1992) în România nu era posibil așa ceva din punct de vedere legal. Pe de altă parte nici nu cred că ar fi fost prea mulți administratori de fonduri dornici să ocupe o asemenea poziție după ce cu nici 2 ani în urma minerii au ocupat Bucureștiul lovind în stânga și-n dreapta.

În anul 1999 cele 5 fonduri s-au listat la Bursa de Valori București și în scurt timp au devenit cele mai lichide societăți tranzacționate mulți investitori fiind atrași de politica de dividende relativ stabilă a societăților.

Pragul de deţinere la cele cinci SIF-uri a fost stabilit inițial la 0.1% pentru ca mai târziu în ianuarie 2012 să fie modificat la 1% după care să sară de la 1% la 5%, deşi iniţial proiectul viza eliminarea pragului de deţinere. Ideea stabilirii unui prag de deținere este motivată de pericolul reprezentat de preluarea controlului de către actionari de rea-credință a acestor companii, mai ales după listarea la bursă în anul 1999.

Exista pragului în opinia specialiștilor este cauza pentru care deciziile importante în cadrul SIF-urilor se iau foarte greu, și pentru discount-ul la care se tranzactionează acestea pe bursă de atat de mult timp.

Cum îți construiești un portofoliu de investiții echilibrat

1. Cum descoperi cele mai bune investiții?
2. Cum economisești pentru a investi?
3. Investiții în companii ce distribuie dividende

Cum au evoluat SIF-urile în 2017

Anul 2017 a adus o creștere de peste 9% pe indicele BET în schimb indicele BET-FI care urmărește evoluția societăților de investiții cu regim închis a avut o creștere de peste 30%.

În cadrul indicelui BET-FI, în anul 2017 cel mai mult s-au apreciat acțiunile:

• SIF Moldova, cu 80,7%. Compania a acordat în octombrie și un dividend în valoare de 0.04 lei/acțiune urcând randamentul total la 86,4%.
• SIF1 (Banat Crișana) a oferit o surpriză investitorilor în 2017 ne-distribuind dividende acționarilor dar cu toate acestea acțiunile companiei s-au apreciat cu 52%.
• Celelalte trei SIF-uri au mizat, anul trecut, numai pe clasicele distribuții de dividende, generând randamente totale acționarilor între 5.2%, la SIF Transilvania, și 55.5% la SIF Muntenia.

Cum se evaluează SIF-urile

Cea mai uzuală metodă de evaluare a SIF-urilor este pe baza valorii activului net.  Valoarea activului net (VAN) se calculează ca diferență între valoarea totală a activelor și valoarea însumată a datoriilor și a veniturilor înregistrate în avans. Pentru evaluarea companiilor listate se folosește prețul de închidere din piața unde sunt tranzacționate acele acțiuni iar pentru companiile nelistate se folosește valoarea contabilă pe acțiune așa cum rezultă din ultima situație financiară anuală.

Pentru a determina dacă prețul de tranzacționare al acțiunilor celor 5 SIF-uri este unul corect, sau nu, investitorii și analiștii calculează valoarea unitară a activului net.

Valoarea unitară a activului net (VUAN) = Valoarea netă a activului  ⁄ Numărul acțiunilor emise și aflate în circulație.

Valoarea astfel obținută se compară cu prețul acțiunilor din piață pentru a vedea dacă acțiunile se tranzacționează cu un discount față de VUAN sau cu o primă față de acestă valoare. Investitorii compară de asemena valorile VUAN și discount-urile față de prețul din piață a celor 5 SIF-uri pentru a vedea care dintre aceste SIF-uri este considerata a fi mai ieftina.

Dacă la finalul anului 2017, SIF-urile se tranzacționau la discount-uri între 21,5%, la SIF Moldova, și 44,8%, la SIF Transilvania după primele 2 luni ale anului 2018 sitația arată astfel:

O altă metodă de evaluare ar fi pe baza discount-ului mediu față de VUAN. Conform analiștilor discountul mediu în ultimii 5 ani pentru cele 5 SIF-uri a fost de 38%. În momentul de față (la finalul lunii februarie 2018) discount-ul mediu calculat pe baza datelor din piață si pe baza valorii VUAN publicată la 31.01.2018 este de 37.2%.

Ce dividende ar putea distribui SIF-urile în 2018?

SIF Banat Crișana a dezamăgit investitorii în 2017 luând decizia să nu distribuie dividende dar a hotarât derualrea unui program de răscumpărare de acțiuni ce a vizat 3.6% din capitalul social. În cazul în care în 2018 compania va lua decizia de a distribui 50% din profitul realizat în 2017 SIF Banat Crișana ar putea distribui un dividend în valoare de 0.067 lei/acțiune.

SIF Moldova anul trecut și-a răsplatit investitorii distribuind atât dividende cât și derulând un program de răscumpărare de acțiuni. Compania de altfel are un program stabil de distribuție de dividende ce asigură în fiecare an un dividend cu un randament de 5%. În acest an SIF Moldova ar putea distribui un dividend în valoare de 0.081 lei/acțiune în cazul în care va hotărâ să distribuie 50% din profitul de 123 milioane de lei realizat anul trecut.

SIF Transilvania a fost singurul SIF ce a înregistrat în 2017 o evoluție negativă a prețului acțiunilor. În schimb, a fost SIF-ul care a distribuit cel mai mare randament al dividendului. Conform estimărilor realizate de analiști SIF Transilvania ar putea distribui un dividend în valoare de 0.015 lei/acțiune la o rată de distribuție a profitului de 50%.

SIF Muntenia ar putea distribui 50% din profitul realizat în 2017 ceea ce va aduce în buzunarul acționarilor un dividend brut în valoare de 0.032 lei/acțiune.

SIF Oltenia va distribui conform estimărilor realizate de analiști un dividend brut în valoare de 0.064 lei/acțiune la o rata de distribuție de 50%.