Investițiile bazate pe valoare presupun selectarea acțiunilor acelor companii care se tranzacționează pentru mai puțin decât valoarea lor intrinsecă. Investitorii care adoptă această tehnică se bazează pe faptul că acțiunile companiilor pe care le achiziționeză sunt subevaluate, dar vor deveni mult mai valoroase mai târziu, astfel ei putând profita de prețul mic din momentul achiziției.

Investițiile bazate pe valoare sunt exact opusul tranzacționării emoționale practicate de mulți investitori care încearcă să cumpere la primele semne de apreciere și vând speriați atunci când cotația dă semne de slăbiciune. Chiar și cotația companiilor valoroase înregistrează uneori corecții mai mici sau mai mari, acest lucru neînsemnând automat că acea companie are probleme din punct de vedere fundamental. Aceste corecții sunt privite de investitorii inteligenți ca noi oportunități de acumulare, bazându-se pe fundamentele puternice ale companiei.

Unul dintre cei mai cunoscuți investitori ce folosește tehnica investițiilor bazate pe valoare este Warren Buffet, acesta declarând la un moment dat:

Eu nu încerc niciodată să fac bani pe piața de capital. Eu cumpăr acțiunile unei companii împăcat cu ideea ca sedința de tranzacționare s-ar putea închide azi și redeschide abia peste 5 ani.

Principiile investițiilor bazate pe valoare

Indicatori de urmărit

Investitorii ce folosesc această tehnică cunosc faptul că datele fundamentale precum veniturile în creștere, randamentele dividendelor sau poziția financiară solidă, sunt factori care cântăresc mult mai mult decât sentimentul pieței la un moment dat. În cazul în care datele fundamentale enumerate anterior sunt solide, dar acțiunile companiei sunt tranzacționate la un preț mai mic decât cel cuvenit, investitorii inteligenți consideră compania ca pe o nouă oportunitate de investiții.

Valoarea Intrinseca

Valoarea Intrinseca

Valoarea intrinsecă a unei companii

Calcularea valorii intrinseci a unei companii este un proces laborios și complicat, fiind folosite diferite formule pentru a obține o valoare finală. Această valoare poate fi calculată în urma unei analize aprofundate a datelor finaciare unde sunt analizate date precum: starea și structura activelor, potențialul de profit, dividendele acordate, gradul de îndatorare, fluxurile de numerar etc. Valoarea intrinsecă astfel obținută poate fi privită ca un preț justificat pentru acțiunile acelei companii și poate fi diferită de prețul acțiunilor din piață. Totodată, valoarea obținută este caracterizată și de subiectivism și poate fi diferită de la un analist la altul sau de la o formulă la alta.

Una dintre metodele de calcul ale valorii intrinseci este Discount Dividend Model (DDM). Modelul presupune determinarea prețului prin actualizarea dividendelor viitoare cu factor numit randament cerut.

Un exemplu de calcul găsiți în următorul material

Poate cea mai cunoscută metodă pentru stabilirea “valorii corecte” a unei acțiuni este și metoda fluxurilor de numerar. Aceasta folosește tehnica modelării bazate pe previziuni ale veniturilor ce le poate genera compania pe viitor. Metoda este utilizată de regulă atunci când compania nu oferă dividende.

Deoarece în determinaraea valorii intrinseci așa cum am văzut sunt utilizate estimări ale veniturilor sau dividendelor niciuna nu poate fi exactă. Tocmai din acest motiv investitorii experimentați recomandă utilizarea unei marje de siguranță.

Marja de siguranță

Termenul de marjă de sigurantă în domeniul investițiilor a fost introdus de Benjamin Graham (fondatorul investițiilor bazate pe valoare) și se referă la “tampon de siguranță” pentru stabilirea valorii unei companii. Investitorii ce folosesc marja de siguranță cumpară acțiunile unei companii doar în cazul în care acestea se tranzacționează la două treimi sau mai puțin din valoarea lor intrinsecă. Această abordare le oferă o asigurare dublă. Pe deoparte, în cazul în care estimarea valorii intrinseci a fost corectă, acțiunile pot crește cu 50% fară a ajunge să fie supraevaluate, iar pe de altă parte, dacă piață traversează o perioadă tulbure, investitorul se consolează cu gândul că acțiunile pe care le-a cumpărat valorează mai mult decât prețul plătit. Stabilirea unei marje de siguranță nu garantează în niciun fel succesul unei investiții, dar oferă un spațiu de eroare binevenit în cazul calculelor bazate pe estimări.

margin-of-safety

Utilizarea marjei de sigurantă în tranzacționare

Sursa: getpocketbook.com – An introduction to value investing

Minighid de investitii bazate pe valoare – Ghristopher H. Browne

Comments

comments