Ce este inflația?

   Banca Centrala Europeană definește inflația ca  o “creștere generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor, nu doar ale unor articole specifice, ceea ce înseamnă că astăzi poți cumpăra cu un euro mai puțin decât ai putut cumpăra ieri. Cu alte cuvinte, inflația reduce valoarea monedei în timp.”

   Fiecare persoană a experimentat ideea de inflație și a putut observa cum banii personali ajung să valoreze în timp din ce în ce mai puțin. Este foarte ușor să ne imaginăm ce puteam cumpăra acum 5 ani cu 10 lei, de exemplu și ce putem cumpăra astăzi cu aceeași sumă de bani.

Cu toate că este foarte frustrant să te gândești la faptul că inflația duce la pierderea valorii banilor tai, majoritatea economiștilor consideră că o mică cantitate de inflație este benefică asupra oricărei economii. În așa fel, fiecare persoană este mai interesată să își cheltuiască banii sau să îi investească, decât să îi țină sub saltea, iar valoarea lor în timp să fie erodată de către inflație.

Această considerație este atât de puternic și de bine subliniată, încât în 2012, Federal Open Market Committee SUA a anunțat o valoare țintă pentru inflație de 2% anual, considerând că această valoare este cea mai utilă pe termen lung pentru stabilitatea prețurilor și ratelor șomajului scăzute.

Ce cauzează apariția inflației?

Dacă ținem cont de principiile cererii și ofertei, inflația poate apărea astfel:

1. Dacă cererea este mare, însă oferta rămâne aceeași. Atunci, prețul produselor va crește deoarece cererea fiind mai mare decât oferta, persoanele vor fi dispuse să plătească o sumă de bani mai mare pentru același produs. Se poate observa acest lucru în momentul de față, în care prețul petrolului se află într-o continuă creștere datorită unei cereri mai mari după redeschiderea economiilor, cerere ce nu a fost contrabalansată de o creștere a ofertei.

La acest punct se încadrează și printarea de bani de către băncile centrale. Astfel, dacă sunt mai mulți bani în circulație pentru același număr de produse, atunci prețul produselor va tinde să crească.

Simplificând lucrurile, creșterea burselor din ultimul an și jumătate, a fost susținută de către băncile centrale care au printat sume impresionante de bani, iar o parte dintre aceștia au fost folosiți în cumpărarea de acțiuni.

2. Dacă de data aceasta oferta este limitată și cererea rămâne aceași. Spre exemplu, falimentul City Insurance a dus la o prăbușire a ofertei polițelor RCA, în timp ce cererea a rămas identică, iar din această cauză prețul acestor polițe a crescut considerabil.

   Cum se măsoară inflația?

Există numeroase modele de calcul ale inflației și acestea pot diferi de la o țară la alta. Pentru inflația din SUA există trei indici de măsurare a inflației care împreună încearcă să ofere o imagine cuprinzătoare a ratei inflației.

1. Consumer price index(CPI) – măsoară un “coș de cumpărături” și urmărește schimbările în costurile a opt categorii majore pentru care consumatorii cheltuiesc banii.
2. Producer price index(PPI) – măsoara modificările apărute în prețurile și serviciile produselor pe care companiile le primesc.
3. Personal consuption expenditures price index(PCE) – măsoară de asemenea cât plătesc consumatorii pentru bunuri și servici, dar ia în calcul o gamă mai larga de cheltuieli și țin cont de modificările în categoriile de bunuri decât să se limiteze la un set fix.

Cum influențează băncile centrale inflația?

Primul rol al băncilor centrale este să ofere stabilitatea prețurilor prin controlul inflației. Există 3 metode principale pe care acestea le folosesc pentru a combate inflația când aceasta scapă de sub control.

1. Prima este reprezentată de creșterea dobânzilor cheie. Când dobânda cheie este crescută, băncile la rândul lor sunt nevoite să își crească dobânzile creditelor pentru a putea rămâne profitabile. În acel moment, tot mai puține persoane sunt dispuse să împrumute bani (pentru că în final îi va costa mai mult să returneze acei bani) și astfel scad cheltuielile, scade cererea și în final și inflația.
2. A doua metodă este reprezentată de creșterea cerințelor de cash sub formă de rezervă pe care băncile sunt obligate să le dețină. Majoritatea băncilor lumii sunt obligate să dețină, din depozitele pe care le iau de la clienți, doar 10% din acest total sub formă de numerar disponibil. Cu cât băncile sunt obligate să dețină depozite mai mari, cu atât capacitatea lor de a împrumuta către populație se diminuă traducându-se prin o scădere a inflației în timp.
3. Ultima metodă este de a reduce masa monetară, atât indirect, cât și direct. Un astfel de exemplu poate fi reprezentat de creșterea atractivității obligațiunilor de stat.

Inflația la zi în România

În luna septembrie, rata anuală a inflației în România a ajuns la valoarea de 6.3%, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani, depășind deja estimările analiștilor.

Comparativ cu luna august inflația a crescut cu 1.1%, de la 5.2% în luna august la 6.3% în luna septembrie. Mare parte din această creștere a fost o consecință a creșterii prețurilor la energie. Prețurile energiei electrice au crescut în mod accelerat în ultimul an. În raportul pentru luna septembrie putem observa cum în piața pentru ziua următoare prețul mediu a crescut cu aproape 200% până la 662 lei/MWh. De asemenea, față de luna august prețul mediu a crescut cu aproape 20%.

Dan Suciu, purtător de cuvând al Băncii Centrale afirmă faptul că “ Pentru că pe controlul prețurilor la energie nu avem niciun instrument de politică monetară. Ele țin de un context global. S-au liberalizat, înainte erau sub un oarecum control administrativ, dar noi cu deciziile de astăzi nu putem influența evoluțiile de ieri. Există o durată până când deciziile de politică monetară se fac resimțite în piață. Pe noi ne arde gazul acum. Acest lucru e imposibil de controlat la nivelul politicii monetare. Ceea ce încercăm să facem e să ancorăm, să stăvilim transferul acestor creșteri de prețuri dinspre energie spre alte produse. Și credem că cu aceste reacții vom avea succes, nu imediat, dar în cursul anului viitor se va vedea o scădere a indicelui”.

Din această cauză, la începutul lunii octombrie, BNR a majorat dobânda cheie de la 1.25% la 1.5%, într-un efort de a reduce creșterea inflației în perioada următoare. De asemenea, analiștii sunt de părere că în următoarea întâlnire din luna noiembrie este posibilă o nouă majorare a dobânzii cheie cu 0.5%, până la nivelul de 2%.

Ai nevoie de un cont de tranzacționare la un broker autorizat. Deschiderea contului se poate face acum, 100% online, în doar 5 minute, prin intermediul telefonului mobil.

Mai multe informații despre cum poți investi la Bursa de Valori București și la Bursele Internaționale găsești pe www.goldring.ro. Alege Goldring – intermediar autorizat pe piața de capital cu o experiență de peste 23 de ani!